Ce este boala Lyme?
Borelioza sau boala Lyme este o boala inflamatorie multisistemica cauzata de spirocheta Borrelia burgdorferi sensu lato si transmisa la om prin intepatura unei capuse (de genul Ixodes) infectata cu borrelia.
Borrelia burgdorferi includ: Borrelia afzelii si Borrelia garinii (specific pentru Europa).
Boala Lyme este endemica in Europa, America de nord si Asia, incidenta bolii fiind direct determinata de distributia vectorilor (capuselor). In Europa vectorul principal este Ixodes ricinus, in America de nord (USA si Canada) este Ixodes pacificus, iar pentru Asia este Ixodes persulcatus.
Centers for Disease Control and Prevention a raportat peste 300.000 de cazuri de boala Lyme in 2014 in SUA.
Singurele zone de pe mapamond unde nu exista borelioza este Groelanda si Antarctica
CICLUL DE VIATA al capusei Ixodes ricinus
Ixodes ricinus este un parazit ce necesita in dezvoltarea sa 3 gazde.
Durata ciclului evolutiv de la ou pana la adult este de 3 ani, iar fiecare stadiu dureaza un an: un an ocupa larva, un an nimfa si un an adultul.
In timpul vietii lor de 3 ani capusa este hematofaga (se hraneste cu sange) numai 3 saptamani, iar in fiecare stadiu (de larva, nimfa si adult) se hraneste cu sange numai cateva zile.
Ciclul de viata se poate scurta la 2 ani, in functie de temperatura.
Prezinta o mare rezistenta la inanitie. Ca larva poate supravietui fara hrana 10-19 luni; ca nimfa traieste 7-18 luni, iar ca adult pana la 1 an.
Este de la sine inteles ca acest lant de evenimente se desfasoara datorita conditiilor de mediu propice si care permit o dezvoltare neastepta pentru propagarea noii afectiuni – borelioza.
Care sunt CAUZELE producerii acestei boli?
Boala este produsa de intepatura de capuse infectata fie doar cu Borrelia sau si cu alte coinfectii.
Prin intepatura ei provoca dermatite pruriginoase, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse microorganisme patogene ale omului si mamiferelor: Borrelia burgdorferi (borrelioza Lyme), Babesia (babesioza), Staphylococcus aureus, Anaplasma (anaplasmoza), Coxiella burnetii (Febra Q), Rickettsia conorii (febra butonoasa), virusul encefalitei de capusa (encefalita de capusa), virusul louping-ill (encefalomielita infectioasa ovina).
Formele Borreliei Burgdorferi
Borrelia Burgdorferi, bacteria responsabila de boala Lyme, este capabila sa se transforme in 3 forme distincte: spirocheta, forma de gema si forma chistica.
Forma de spirocheta: foarte mobila. Patrunde ca un burghiu in tesuturile dense si in os. Capabila sa produca infectie intracelulara.Trece rapid in forma de nimfa si chist cand se simte amenintata.
Forma chistica: Forma bacteriana care vegeteaza (hiberneaza) nu este mobila si nu produce simptome. Nu este mobila si nu produce simptome. Poate supravietui antibioticelor, lipsei de hrana, schimbarilor de Ph, apei oxigenate, variatiilor de temperatura si multor altor conditii adverse.
Se reconverteste in forma de spirochete cand conditiile sunt favorabile. converteste vitamina D intr-un hormon imunosupresiv, cunoscut ca 1.25-D.
Produce autoimunitate.
Se grupeaza in colonii dense, dispuse in straturi suprapuse – cele interioare fiind de neatins pentru antibiotice si sistemul imunitar – o modalitate de adaptare pentru supravietuire.
Forma de gema (fara perete propriu) : Lipsa peretelui celular face dificila recunoasterea sa de catre sistemul imunitar si de catre antibiotice. Capabila sa produca infectie intracelulara.
Aceste forme au drept scop supravietuirea si proliferarea bacteriei in corpul uman.
Fiecare forma are caracteristici si vulnerabilitati diferite; drept urmare, fiecare forma trebuie tratata diferit.
Cum DIAGNOSTICAM boala Lyme? : anamneza, examenul clinic si de laborator
ANAMNEZA cu recunoasterea intepaturii de capuse, evolutia fireasca a bolii cand nu ne amintim de momentul intepaturii de capuse si dupa o evolutie indelungata. Diagnosticul se face prin excludere (fiind extrem de dificil de unde si denumirea de boala cu o mie de fete).
Stadiul 1 :
• este localizat la locul de intepare a pielii avand aspect de erythema chronicum migrans (roseata pielii in zone concentrice)
• Aceasta rosata (rash) incepe dupa 3-30 zile dupa intepatura capusei infectate
• 18% din pacienti pot sa nu prezinte rash-ul
• Apar si imptome asemanatoare unei raceli cu febra.
Stadiul 2: netratata , dupa sapatamani sau luni , bacteria patrunsa in organism afecteaza articulatiile, cordul si sistemul nervos.
Stadiul 3: afecteaza: cordul (tulburari de ritm cardiac), sistemul nervos central si periferic, sistemul circulator, digestiv, osos
DIAGNOSTICUL CLINIC al bolii Lyme:
• oboseala accentuata
• cefalee (durere de cap) severa
• dureri musculare si osoase cu caracter difuz
• dureri articulare, anchiloza articulara
• tulburari ale somnului
• tulburari de concentrare
INVESTIGATIILE DE LABORATOR:
• pozitivarea testarilor serologice (poate aparea si in cazul infectiilor asimptomatice)
• toate aceste elemente reprezinta factori de confuzie diagnostica, atunci cand pacientul dezvolta o alta infectie care se suprapune peste borelioza Lyme
• testarile serologice sunt negative – pacienti cu simptome de afectare articulara si neurologica care au primit un tratament insuficient cu antibiotice
• Tehnici de laborator : tehnica ELISA si tehnica Western Blotting, imunofluorescenta cantitativa IgM si IgG pt borelia, bartonella, chlamydia, mycoplasma
• Patogenii pot fi cultivati pe medii artificiale de laborator
• ADN-ul bacterian poate fi pus in evidenta cu ajutorul metodelor de
polimerizare in lant – PCR
• ADN-ul bacterian poate fi detectat in probele de lichid sinovial prelevate de la pacientii cu artrita, secundara boreliozei Lyme
• Detectarea ADN-ului spiroketal in lichidul cefalorahidian
• LTT Elispot IgM si Ig G pt borelia
• CD57, CD3,CD4, CD8
• Microscopia in camp intunecat (Dark field microscopy)
Care sunt METODELE DE TRATAMENT?
La inceperea tratamentului pentru Boala Lyme este imperios necesar sa se inteleaga Borrelia Burgdorferi si sa se dezvolte un plan de tratament tintit nu numai pe binecunoscuta forma de spirocheta a bacteriei, ci si pe formele mai elusive de chist si gema.
Activitatea primara a bacteriei si caracteristicile de supravietuire in cazul spirochetei este faptul ca fiind foarte mobila patrunde ca un burghiu in tesuturile dense si in os.
1. Antibiotice: protocoalele cu rotatia antibioticelor in functie de tulpina spirochetei si de coinfectii
2. Vitaminoterapia
3. Detoxifierea organismului – regimul alimentar
4. Suplimente suportive: enzime sistemice, coenzima Q10, magnesium
5. Terapia cu rife machine si terapia hiperbara.
6. Suport psihologic, terapii alternative suportive
CE spun studiile?
Exista un Registru Platforma al trialelor clinice internationale unde se inregistreaza propunerile pentru studii interdisciplinare si internationale pentru diverse patologii si bineinteles pentru maladia Lyme. Multe din aceste studii pentru elucidarea problemelor medicale ridicate de maladia Lyme sunt lansate de Institutul National de Alergie si Boli Infectioase (National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID) ), in colaborare cu institutele nationale pentru Sanatate si centrele de lucru pentru maladia Lyme ( National Institutes of Health (NIH) And Centers Working on Lyme Disease) din Statele Unite si la care participa si Institute de Sanatate din Europa. Tematica trialelor cum ar fi : “Evaluarea maladiei Lyme :caracteristici clinice,microbiologice si imunologice”, “Fenomenul bolii Lyme: studiu observational si program de preventie” dovedesc o data in plus interesul comunitatilor medicale internationale despre o patologie dinamica si inca incoplet elucidata.
